|
Bancuri cu evrei
Un evreu intră într-un local şi îl vede pe prietenul său la bar. Se duce la el şi plin de compasiune spune: - O Moise îmi pare atât de rău că magazinul tău a ars! Moise se întoarce la el: - Şsşşt...de abia mâine!
|
|
Un om de afaceri evreu îi spune asistentului că pleacă la sinagogă şi nu vrea să fie deranjat sub nici o formă. După zece minute de la plecare acţiunile unei firme (IBM să zicem) încep să crească vertiginos. După alte zece minute deja erau cu 20% mai mari. Înnebunit, vrea să-l anunţe pe şeful lui şi dă fuga la sinagogă. Şeful tocmai medita. - Şefu, ştiu că nu vă place să vă deranjez, dar acţiunile IBM au crescut cu 20%. - Ţi-am spus să nu mă deranjezi indiferent de motiv. Timpul alocat pentru sinagogă e sfânt. Ş-apoi aici acţiunile IBM sunt deja la 30%...
|
|
|
89.Se spune că Robinson Crusoe a fost evreu, ceea ce nu ştie foarte multă lume. Într-o zi, după toţi acei ani de singurătate, Robinson a zărit o corabie nu departe de insulă şi i-a făcut semn. Cei de pe corabie l-au văzut. Căpitanul a cerut o barcă şi, însoţit de câţiva marinari, a venit pe insulă. Robinson i-a povestit ce i se întâmplase şi l-a rugat să-l ducă în Anglia. Căpitanul, care era englez, s-a învoit. - Suie în barcă, i-a spus. - Înainte de a pleca, aş vrea să vă arăt, dacă-mi îngăduiţi, tot ce am făcut, a spus la rândul său Robin. Am petrecut atâţia ani pe insulă! Numai câteva clipe numai. - Cu plăcere, a răspuns căpitanul, care era un om politicos. Robinson l-a dus ceva mai încolo, pe insulă. - Aici este locuinţa mea principală. Cu primul gard pe care l-am făcut. Alături, ţarcul caprelor, iar dincolo sinagoga. După aceea, grajdul, via, cea de-a doua sinagogă... - Iartă-mă, a spus căpitanul, cam mirat, dar eşti chiar singur pe insulă? - Singur-singurel. - De ce-ai ridicat atunci două sinagogi? - E la mintea cocoşului, i-a răspuns Robinson. Asta e sinagoga la care mă duc, iar cealaltă e cea la care nu mă duc nici în ruptul capului.
|
|
|
Locuind în România pe vremea comuniştilor, Iţic obţine, cu chiu cu vai, un paşaport pentru a se duce în vizită la Ştrul, prietenul său din copilărie, care trăia în America. Ajunge la Ştrul, se simte excelent. Ştrul îl sfătuieşte să nu se mai întoarcă în România, să rămână în America, dar Iţic pare prea legat de locurile natale. Ştrul insistă, arătându-i avantajele traiului în lumea liberă, dar fără succes. Convin însă că Iţic, după ce va ajunge înapoi, să scrie cifrat dacă regretă sau nu că a revenit în România. Se despart aceiaşi buni prieteni. Peste vreo două luni, primeşte Ştrul o scrisoare de la Iţic, în care, în loc de text, erau desenate trei oi, iar alături, un bou cu picioarele în sus. Se uită Ştrul la scrisoare, dar nu înţelege nimic. Se duce la Rabin. Acesta, examinează scrisoarea cale de vreo 5 minute, apoi îi spune lui Ştrul: - Păi, mai Ştrul, e clar! Iţic îţi scrie cifrat: "Oi, Oi, Oi, bou am fost că m-am întors"
|
|
|
Iţic şi Ştrul emigrează în America. După vreo 3 ani se reîntâlnesc. Iţic un prosper om de afaceri, iar Ştrul un adevărat bogătaş. - Cum ai dus-o, mai Iţic, măi, de când nu ne-am mai văzut? Întreabă Ştrul. - Cum s-o fi dus. Când am ajuns, n-aveam bani decât de banane şi, într-una din zile, mâncând o banană, mi-a venit o idee. Am fabricat un spray de dat pe pu*a cu miros de banane. Dar tu cum de ai ajuns chiar atât de bogat? - Păi şi eu tot cu bananele ca tine şi într-o zi, mi-a venit ideea să fac un spray cu miros de pu*ă, cu care să dai pe banane.
|
|
|
În războiul dintre arabi şi israelieni, o companie vestică producătoare de armament primeşte o reclamaţie cum că, din cauza grenadelor pe care le-au furnizat evreilor, soldaţii rămân fără testicule. Imediat trimit o comisie de inspecţie pe teatrul de luptă. Preşedintele comisiei cercetează produsul, instrucţiunile de folosire şi totul pare O.K. În ultimă instanţă, cere să i se facă o demonstraţie. Un soldat evreu ia o grenadă, instrucţiunile şi începe: - Luăm grenada în căuşul palmei drepte şi cu stânga scoatem cuiul. Apoi numărăm până la 10. Soldatul începe să numere conştiincios pe degetele de la mâna stânga: unu, doi... cinci, după care pune grenada între picioare şi continuă cu degetele de la mâna dreaptă: - Şase, şapte...
|
Cinci evrei renumiţi au stabilit principii de bază: MOISE: Legea e mai presus de totul. IISUS: Dragostea aproapelui e cel mai important lucru. MARX: Totul trece prin stomac... FREUD: Sexul e totul... EINSTEIN: Totul e relativ...
|
Un evreu merge la măcelărie: - Daţi-mi un kg din peştele acela. - Dar acela nu e peşte, e carne de porc. - Eu nu te-am întrebat cum se numeşte peştele acela!
|
Ştrul, soldat în armata israeliană. Într-o zi, se prezintă la comandant şi-i predă un tanc inamic în perfectă stare de funcţionare... Ce mai captură, primeşte o săptămână de concediu ca recompensă. Două zile după concediu, se prezintă iar la comandant cu un nou tanc în stare şi mai bună... Comandantul, mirat, îi zice: - Măi Ştrul, îţi dau concediul, dar trebuie să-mi spui cum ai făcut... - Păi, simplu. M-am dus la linia de demarcaţie şi am strigat: - Ahmed, vrei concediu? - Da. - Atunci hai să facem schimb de tancuri...
|
|
|
Era odată un grec, Onassis îl chema, se spune că era cel mai bogat om din lume. Ajunge el într-o seară la New York, ia o cameră la un mare hotel şi adoarme. Se trezeşte la prânz şi, neavând ce face, se duce la bar, ia o cafeluţă şi începe s-o bea. Atunci se apropie de el un evreu: - Domnule Onassis! Dv. mă puteţi face un om bogat, fără a investi nici măcar un singur cent! Onassis nu spune nici da, nici nu, ci continuă să-şi bea cafeluţa. - Domnule Onassis! Continuă evreul, eu sunt un mărunt afacerist. Acum trebuie să mă întâlnesc cu un partener de afaceri. Tot ceea ce trebuie să faceţi este să vă adresaţi mie şi să-mi spuneţi: Bună ziua! Partenerul meu va vedea că marele Onassis mă cunoaşte, aceasta va fi cea mai bună recomandaţie pentru mine, el va accepta să facă afacerea şi eu voi fi un om bogat, fără că dv. să fi investit nici măcar un singur cent! Onassis nu spune nici da, nici nu, ci continuă să-şi bea cafeluţa. Dar, într-adevăr, vede că vine cineva, începe să vorbească cu evreul... Când trec prin faţa lui, se adresează Onassis evreului şi-i spune: - Bună ziua! La care evreul se întoarce şi spune: - Mai Onassis! De câte ori să-ţi spun să nu mă deranjezi când fac afaceri?
|
|
|
Tânărul rabin şi tânăra rabineasa umblă cu căruţa, trasă de cai, plină cu marfă. Vin tâlharii, iau căruţa, iau caii, iau marfa, îl bat pe rabin, o f*t pe rabineasa şi pleacă. Se aşează rabinul pe o piatră, la marginea drumului şi începe să se tânguie: - Oi... vei... oi... vei... - De ce te tângui, zice rabineasa, că ne-au luat căruţa? Nu-i nimic, tata are multe căruţe, are să ne dea una. - Oi... vei... oi... vei... - De ce te tângui, că ne-au luat caii? Nu-i nimic, fratele meu are mulţi cai, are să ne dea doi. - Oi... vei... oi... vei... - De ce te tângui, că ne-au luat marfa? Nu-i nimic, unchiul meu are multă marfă, are să ne dea ceva, la el nu se cunoaşte. - Oi... vei... oi... vei... - De ce te tângui, că te-au bătut? Nu-i nimic, am să te pansez, să vezi că trece, nici n-are să se mai cunoască. - Oi... vei... oi... vei... - De ce te tângui, că m-au fu*ut? Ce putem face - să vezi că şi asta are să treacă. Atunci tânărul rabin încetează să se mai tânguie, se uită drept în ochii tinerei rabinese şi-i spune: - Da' tu de ce le-ai ţinut contra?
|
|
|
Un evreu era în avion între doi arabi. Şi îşi dă ăsta jos pantofii, se întinde confortabil şi ăştia îi zic: - Du-te şi adune două sucuri... Evreul era singur, ăia doi, s-a dus. Cât a fost ăsta plecat, ăştia i-au scuipat în pantofi. S-a întors cu sucurile, s-a întins la loc, mai departe linişte. Când a ajuns la destinaţie, îşi bagă picioarele în pantofii şi descoperă ce-au făcut ăştia şi le zice: - O să fie pace în Estul Mijlociu când arabii n-or să mai scuipe în pantofii evreilor şi evreii n-or să se mai pişe în sucurile arabilor.
|
|
|
Într-o zi, Rabi se duce în vizită la Papă, la Vatican. Când intră în birou, vede numai lucruri frumoase, vechi, aur, porţelanuri, catifea, mătăsuri, ce mai, o frumuseţe. În mijlocul biroului, la loc de mare cinste, o măsuţă pe care era aşezat un telefon. - Sfinte părinte, întreabă Rabi, ce e cu telefonul acela? - Vezi tu, Rabi, prin telefonul ăsta am linie directă cu... (şi aici arată cu degetul în sus). Transfigurat, Rabi îi spune Papei: - Te rog, lasă-mă şi pe mine să vorbesc! Papa îl lasă. După câteva minute, Rabi, foarte fericit, se întoarce către Papă şi îi spune: - Îţi mulţumesc mult. Mă simt mult mai uşurat acum că am vorbit cu Domnul. Cât mă costă? - Pentru tine, că te cunosc, 10 dolari. Rabi plăteşte şi pleacă foarte încântat. După vreo doi ani, vine şi Papa în vizită la Ierusalim. Intră în biroul acestuia şi observă o măsuţă cu un telefon pe ea. - Vezi, spune Rabi, acum am şi eu legătura directă cu Domnul. - Pot să dau şi eu un telefon? Întreabă Papa. - Sigur că da, te rog. Dă Papa telefon, vorbeşte câteva minute şi după ce termină îl întreabă pe Rabi: - Cât mă costă? - Pentru tine, costă 20 de cenţi, răspunde Rabi. - Cum, aşa de ieftin? Se miră Papa. - Sigur că da, ştii, aici convorbirea e locală.
|
|
|
Dl. Iţic o sună pe dna Goldstein: - Alo, sărut-mâna, ce mai faceţi? - Ce să fac, sunt singură, soţul e pe teren de-o lună... - Atunci poate îmi permiteţi să trec pe la dvs., bem o cafeluţă, facem amor... - Vai, domnule Iţic, credeţi că sunt curvă? - Da' cine a pomenit de bani?
|
|
|
Ştrul vine acasă la Iţic şi o întâlneşte în bucătărie pe Raşella . - Bună, Raşella , ce mai faci? Nu te-am văzut de mult. - Mulţumesc bine, dar tu de ce ai venit? - Îl caut pe Iţic. - Nu e acasă, e în delegaţie... - Şi când vine? - Diseară după ora 9... stai jos, să te servesc cu o cafea? - Mulţumesc, spune Ştrul privind-o cu drag. Ştii, Raşello, toată viaţa te-am admirat ce bine arăţi şi ce damă trăznet trebuie să fii... m-am gândit şi vreau să-ţi propun un târg: dacă îmi arăţi un sân îţi dau 200.000 lei. - Nu se poate...! Eşti nebun! - Hai gândeşte-te, poate că totuşi îţi convine... - După vreo câteva minute de gândire şi de cumpănire, timp în care Ştrul nu mai contenea să o roage, Raşella cedează, îi arată ţâţele şi încasează pe loc banii promişi. - Ştii, Raşella , mă tot gândesc... toată viaţa mi-am dorit să-ţi văd trupul acesta superb şi să te mângâi pe şolduri... - Porcule, nu ţi-e ruşine? Chiar vrei să mă supăr? - Nu, că pentru asta îţi mai dau 350.000 lei... Raşella se înfurie, se codeşte, cedează, se arată, se lasă mângâiată şi încasează banii. Ştrul, ca o piază rea, continuă... - Şi ştii, dacă mă gândesc, merită să-ţi mai dau 700.000 de lei ca să mă laşi să mă culc cu tine... Şi izbucnirile Raşellei se repetă şi mai vârtos, dar se calmează tot aşa de repede şi gândeşte că "în fond, nu e slănină să se termine", aşa că aterizează în argumentul bine dezvoltat al lui Ştrul, cu singurul regret că dacă acesta nu avea circumcizie poate era mai gros... După ce au terminat, Ştrul îşi ia rămas bun şi pleacă acasă, Raşella face un duş şi îşi continuă munca din bucătărie. Pe la 9.30, apare şi Iţic istovit. - Dă-mi repede ceva de mâncare şi mă duc să mă culc că mor de somn... Ce-ai mai făcut azi? Cum ţi-a trecut vremea? - Nimic interesant... m-am plictisit toată ziua... - Mulţumesc pentru masă... eu mă duc să mă culc... Noapte bună! Şi pleacă Iţic. Dar din uşă se întoarce brusc şi întreabă: - Ascultă, Raşello ! Nu a fost azi Ştrul pe la noi să-mi aducă salariul?
|
|
|
Un rabin a slujit la Templu timp de 20 de ani. Ca să-l răsplătească, comunitatea îl trimise într-o excursie în Hawaii. Când ajunse în camera de hotel, o tânără foarte frumoasă şi goală stătea întinsă în pat. Revoltat, pune mâna pe telefon şi sună acasă: - Nu aveţi pic de respect pentru poziţia mea? Sunt rabin. Asta e o dovadă crasă de nesimţire şi lipsă de respect! Auzind acestea, tânăra, ruşinată, începu să se îmbrace. După ce terminat de vorbit la telefon, rabinul i se adresă: - Tu unde pleci? Nu pe tine sunt supărat!
|
|
|
Rabi primeşte de ziua lui de la un prieten din America o papagaliţă. O aduce acasă şi cum pune colivia pe masă, papagaliţă începe să strige: - Sunt o curvă! Sunt o curvă! Un elev îi spune: - Rabi, nu fi supărat, am eu acasă doi papagali superbi, foarte evlavioşi, care-şi petrec tot timpul în rugăciuni. Dă-mi mie papagaliţă, să stea cu papagalii mei ceva timp şi se va întoarce pe drumul cel bun. Ia elevul papagaliţă acasă, o băga-n cuşca papagalilor, aceştia nemişcaţi stau cufundaţi în rugăciune. Nu trece mult şi papagaliţă începe: - Sunt o curvă! Sunt o curvă!... - Vezi, dom'le, ţi-am spus eu că rugăciunile ajută, sar jubilând papagalii...
|
|
|
Raşella merge la rabin: - Rabi, ce să fac, nu-mi ajunge bărbatu-meu... - Raşella dragă, ia-ţi un amant, dar fii discretă, căci pacea familiei e mai importantă ca orice. Trece o lună... - Rabi, ce mă fac? Mi-am luat amant şi nu-mi ajunge. - Raşella , mai ia-ţi unul, dar cu discreţie. Mai trece o lună... - Rabi, sunt disperată, cu doi amanţi şi bărbatul meu şi nu sunt satisfăcută. - Copila mea, mai caută-ţi un bărbat, poate n-ai găsit tocmai amantul potrivit. După scurt timp... - Rabi, mi-am găsit un bărbat o mândreţe, adevărat armăsar, dar nici acesta nu-mi ajunge. - Raşella , draga mea, cred că nu mai e nimic de făcut, tu eşti o femeie bolnavă. - Rabi, dă-mi te rog în scris, târgul zice că-s curvă...
|
|
|
Iţic îşi câştigă şi el pâinea cu vioara. Cu timpul, a observat cu groază, că de câte ori ataca Paganini, i se scula pu*a. Disperat, se duce la Şloim. - Să vezi, Şloim, aşa şi-aşa, uneori mi se întâmplă pe scenă şi mi-e ruşine, că vede lumea. - Ia cântă, zice Şloim. Iţic trage câteva acorduri: o păţeşte şi Şloim. - Mai să fie, hai să-l întrebăm pe rabi! - Rabi, uite ce se întâmplă.. etc. - Ia cântă, Iţic! Cântă Iţic, toţi observă nefericitul efect. Stă rabi, stă şi meditează adânc. După un timp, zice: - Iţic, tată, nu-mi dau seama, dar cred c-ar putea fi aşa; Ori noi avem nişte sule melomane, ori tu cânţi ca o p**dă!
|
Hitler se duce la astrologul său şi îl întreabă când va muri. Acesta, după ce îi consultă harta astrală, îi spune: - Vei muri într-o zi de sărbătoare evreiască! - Cum aşa? - Păi în orice zi ai muri, va fi o sărbătoare evreiască...
|
|
|
|
|
Pagina 1 din 5 |
|
|
|